MECANISME SIMPLE

A. Scripetele

https://constructoriantici.wordpress.com/scripetele/

B. Parghia

https://constructoriantici.wordpress.com/parghia/

C, Planul inclinat

https://constructoriantici.wordpress.com/planul-inclinat/

FENOMENE TERMICE

Clasa a VI-a

Lectia 1. Incalzire si racire

O persoana poate spune despre un corp ca este 'cald'  si o alta persoana poate sa spuna despre acelasi corp ca este 'rece'.Cu ajutorul simturilor nu se poate aprecia starea de incalzire a unui corp.

Proprietatii unui corp de a avea o anumita stare de incalzire I se asociaza marimea fizica numita TEMPERATURA. Unitatea de masura pentru temperatura in Sistemul International este Kelvinul (K).
In viata de zi cu zi,  in tara noastra, exprimam temperatura in grade Celsius (t).

T (K)= t(C) + 273,15

In SUA temperatura se exprima in grade Fahrenheit (F).

T (F)= 9/5 x  t(C)+32

Instrumentul de masura pentru temperatura este Termometrul. Exista mai multe tipuri de termometre.
Vizionati aceasta prezentare: https://prezi.com/iccaj9k9803f/tipuri-de-termometre/

https://www.youtube.com/watch?v=V1RKNgk5_7w

Lectia 2: Dilatarea corpurilor

Corpurile solide, lichide si gazoase prin incalzire , isi maresc volumul, adica se dilata.
Prin scaderea temperaturii, acestea se contracta (cu cateva exceptii).

Daca una din dimensiunile corpului este mult mai mare decat celelalte (ex o sarma de cupru sau sinele de cale ferata), corpul se dilata liniar (dilatarea pentru celelalte dimensiuni se poate neglija).

Corpurile se dilata sau se contracta diferit in functie de variatia temperaturii lor, de natura substantei si dimensiunile lor initiale.
A. Dilatarea solidelor
O bila din aluminiu poate fi introdusa printr-un inel metalic.
Dupa incalzirea bilei, ea se dilata si nu mai poate fi introdusa prin inel.

Sinele de cale ferata se incalzesc foarte mult in zilele toride ale verii. Acestea se dilata si se pot deforma ca cele din imagine:

B. Dilatarea lichidelor

Vizionati urmatorul film:
https://www.youtube.com/watch?v=pSocQuAlnLI

C. Dilatarea gazelor
Vizionati urmatorul film
https://www.youtube.com/watch?v=DbtzW93X-F0

Bijuterii ale cerului de iarna

Cele mai importante constelatii, planete si fenomene vizibile in luna februarie 2016


Pe langa constelatiile circumpolare (vizibile pe tot parcursul anului), iubitorii cerului mai pot vedea constelatii specifice cerului de iarna: Orion, precum si constelatii zodiacale precum

1. Constelatii circumpolare: Ursa Major, Ursa Minor, Draco, Cepheus, Cassiopeia

2. Constelatii vizibile iarna: Orion, Canis Major, Canis Minor, Auriga, Perseu

3. Constelatii zodiacale:Taurul, Gemenii, Rac, Leu.

4. Luna: Ultimul patrar 31 ianuarie

              Luna Noua 8 februarie

              Primul Patrar  15 februarie

              Luna Plina   22 februarie

              Ultimul Patrar  1 Martie. 

In acest an, in februarie, nu avem Luna in faza de Ultimul patrar, chiar daca luna are 29 de zile. Cum este posibil?

Ei bine, luna sinodica (perioada de timp scursa de la Luna Noua la urmatoarea Luna Noua) este 29,53 zile. Deci, luna aceasta nu vom vedea Luna in faza de ultimul patrar.

5. Planete: Toate cele 5 planete vizibile cu ochiul liber vor fi vizibile pe cerul de dimineata, inainte de rasaritul Soarelui: Mercur, Venus, Marte (in Balanta), Jupiter in Leu, Saturn in Ophiucus.

Mercur este la elongatie maxima vestica in 7 februarie.

6. Ocultatie: Aldebaran este ocultat de Luna in 15 februarie, seara.
7. Tranzit: Dublu tranzit ai satelitilor galileeni Io si Europa, in fata lui Jupiter.
8. Lumina zodiacala: din 24 februarie pana in 9 martie, pe cerul de seara, spre vest, la finalul crepusculului de seara, se vede o lumina de la Calea Lactee pana in nord-vest.
 
Best Night Sky Events of February 2016 (Stargazing Maps)
Harti
Cerul de seara, ora 22:00 ora Romaniei (20:00 GMT) vazut din Oradea

Cerul acum in Oradea

Legile lui Kepler

Prima lege a lui Kepler

Planetele orbiteaza in jurul Soarelui, iar Soarele se afla intr-unul din focarele elipsei.

 

 A doua lege a lui Kepler

Raza vectoare Soare-Planeta descrie in perioade egale de timp suprafete egale.
Cu alte cuvinte, viteza planetei la periheliu (dist. cea mai mica fata de Soare) este mai mare decat viteza planetei la afeliu (afeliul este punctul cel mai indepartat de Soare).
De exemplu, viteza Pamantului este 29,3 km/s la afeliu (4 iulie) si 30,3 km/s la periheliu (4 ianuarie).

 

Legea a treia a lui Kepler

Patratele perioadelor siderale de revolutie sunt proportionale cu cuburile semiaxelor mari ale orbitelor lor. 

Alte informatii importante:

1. Planele orbitelor planetelor sunt aproape confundate cu planul eclipticii (vezi inclinatiile orbitelor)

2. Toate orbitele planetare sunt parcurse in acelasi sens, sensul astronomic direct. Privite de sus, toate planetele se rotesc in sens opus acelor de ceasornic.

3. Planul orbitei Lunii este inclinat fata de planul eclipticii cu 5 grade. Acesta este motivul pentru care nu se produc in fiecare luna eclipse.

Legile lui Kepler

Aplicatie la legea a III-a a lui Kepler

Stelele

Simulator pentru evolutia stelelor

Soarele

Soarele este steaua din Sistemul nostru Solar si cea mai importanta sursa de energie pentru Pamant.
Soarele este o stea galbena de tip G din secventa principala (G2V) si s-a format in urma cu 4,5 miliarde de ani prin colapsul gravitational al partii centrale al unui nor molecular care continea gaz si praf interstelar. Partea centrala a acestuia a devenit din ce in ce mai densa, mai fierbinte, astfel incat au fost posibile reactiile de fuziune  nucleara. 

Soarele se afla acum la jumatatea vietii lui, cu schimbari nesemnificative in ultimii 4 miliarde de ani, si va ramane stabil inca 4 miliarde de ani. 

Ce se intampla acum in Soare?

Pentru a raspunde la aceasta intrebare, trebuie sa cunoastem structura Soarelui.

1. Structura Soarelui. 

• miez (nucleu)- zona in care se produc reactiile nucleare
• zona de radiatie- zona in care energia se propaga sub forma de fotoni
• zona de convectie- energia este transportata prin convectie
• fotosfera- suprafata vizibila a Soarelui
• cromosfera- un strat neregulat al al atmosferei de deasupra fotosferei.
• coroana solara 

In nucleul Soarelui se produc reactiile nucleare. Hidrogenul este combustibilul care se transforma in heliu. Patru nuclee de hidrogen se transforma intr-un nucleu de heliu, cu masa mai mica decat a celor 4 nuclee de hidrogen. In acest proces se pierde putina masa si este eliberata o mare cantitate de energie. Cea mai cunoscuta ecuatie din lume,  E=mc², ne spune ca masa (m) este echivalenta cu energia (E). Pierderea unei cantitati mici de masa duce la producerea unei cantitati foarte mari de energie (c=300000 km/s). In aceste reactii se mai produc fotoni, neutrini si alti produsi secundari. 
In fiecare secunda Soarele pierde 4 milioane de tone materie pe secunda, producand o cantitate enorma de energie.
Suprafata stralucitoare a Soarelui sau fotosfera produce un spectru continuu.

Heliul participa la alte procese de fuziune, producandu-se astfel si elemente mai grele: carbon, oxigen si alte elemente chimice, pana la fier.

2. Echilibrul termic 

Echilibrul termic al unei stele este caracterizat de egalitatea dintre energia generata in interiorul stelei si energia radiata inspre exterior din miezul acesteia.

3. Echilibrul hidrostatic

Echilibrul hidrostatic al unei stele este exprimat prin echilibrul fortei gravitationale si cea datorata presiunii gazului in orice punct in interiorul acestuia.

Ce se va intampla cu Soarele peste 4 miliarde de ani?

Cand tot hidrogenul din nucleu va fi consumat, in centrul Soarele va exista fier. Nucleele atomilor de fier sunt foarte stabili, astfel incat la ciocnirea lor nu se mai produc alte elemente, astfel pierzandu-se energie.
Straturile externe ale Soarelui se vor prabusi in interior. Se formeaza un centru dens si o unda de soc, care propulseaza materia spre exterior, devenind o giganta rosie.

 In cele din urma, giganta rosie isi va consuma toata cantitatea de energie, si va expulza cantitati imense de materie in spatiu. Giganta rosie se va transforma intr-o pitica alba. 

Evaluare:
Elevi cu varste de 10-14 ani:
1. Ce este Soarele?
2. Care este structura Soarelui?
3. Ce tipuri de reactii se produc in Soare?
4. Din ce clasa face parte Soarele?
5. Ce este echilibrul termic? Dar echilibrul hidrostatic?
6. Care este magnitudinea aparenta a Soarelui?
7. Ce este activitatea solara?
8. Ce sunt petele solare?
9. Cate eclipse partiale de Soare vor fi vizibile din Oradea in acest an? In ce data/date?

10. Cu ajutorul carei formule se calculeaza luminozitatea Soarelui?

Link-uri utile:
Soarele (limba engleza)
Soarele_Avansati (Univ. Cornell)
Stele 
Luminozitate
Eclipsa partiala de Soare vizibila din Oradea 
Eclipse de Soare 
Eclipse de Luna 

Planetele Sistemului Solar

O planetă este un corp ceresc de masă considerabilă care orbitează în jurul unei stele și care nu produce energie prin fuziune nucleară. Din această cauză, planetele sunt mult mai reci decât stelele, și nu au și nu emit lumină proprie, ci doar pot reflecta lumina stelelor.

Clasificarea planetelor

Planetele sistemului nostru solar, in ordinea lor incepand de la Soare sunt:

1. Mercur, 
2. Venus, 
3. Pamant, 
4. Marte, 
5. Jupiter, 
6. Saturn, 
7. Uranus
8. Neptun.

Planetele terestre sunt: Mercur, Venus, Pamant si Marte. Toate aceste planete sunt planete de dimensiuni reduse, au o suprafata solida, si au densitate mare. Au un numar mic de sateliti (Pamantul are un satelit-Luna, Marte are doi sateliti) sau nu au deloc sateliti (Mercur, Venus).
Planetele gigante sau gazoase sunt: Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun. Aceste planete sunt alcatuite din gaze, au densitati mici, si un numar mare de sateliti.

La 24 august 2006 Uniunea Astronomică Internațională a redefinit termenul de „planetă” ca fiind un corp ceresc care îndeplinește următoarele condiții:

· orbitează în jurul unei stele centrale, de exemplu în jurul Soarelui

· are o masă suficientă astfel încât forța gravitațională să îi confere o formă aproximativ sferică

· nu suferă în interiorul său reacții de fuziune nucleară

· „curăță” spațiul cosmic din vecinătatea orbitei sale

Corpurile cerești care îndeplinesc primele trei condiții dar nu și pe a patra, și nu sunt sateliți, sunt numite planete pitice (engleză: dwarf planet).

Pluto nu mai este considerate planeta, deoarece nu indeplineste aceste conditii. Ea este o planeta pitica care se afla, alaturi de alte corpuri, in centura lui Kuiper.

Evaluare
Elevi cu varste cuprinse intre 10-14 ani:
1. Care sunt planetele sistemului nostru solar?
2. De ce nu mai este considerata Pluto planeta?
3. Ce tipuri de miscari au planetele?
4. Care sunt planetele care au inele?
5. Care este cea mai mica planeta din Sistemul Solar?
6. Care planete se pot vedea cu ochiul liber?
7. In ce data se afla Pamantul la distanta minima fata de Soare?
8. Cum se formeaza anotimpurile pe planeta Pamant?
9. Realizati un eseu de o pagina cu titlul: Calatorie spre Marte.
10. Propune un joc pentru a evidentia miscarile planetelor. Descrie pe scurt jocul (maxim o jumatate de pagina)in portofoliu.

Planete 
Orbitele planetelor